Banane (prajituri ale copilariei mele)
Dulciurile copilariei…
Cine nu le stie, sa ridice mana!
Pentru ≈ 60 buc
Pregatire: 15′
Prajire: 15′
Ingrediente:
-
oua, 6 buc.
-
untura, 12 lg.
-
zahar, 12 lg.
-
lapte, 12 lg.
-
bicarbonat stins in otet/zeama de lamaie, 1 lgt.
-
sare, 1/2 lgt.
-
faina, 1 kg
-
ulei pentru prajit, ≈ 150 ml
Untura si bicarbonatul stins cu otet se amesteca bine, cu o furculita, apoi se incorporeaza, pe rand, ouale, laptele, zaharul si sarea si se amesteca pana la formarea unei paste.
Se adauga, treptat, faina, amestecandu-se cu furculita. Cand nu se mai poate lucra cu furculita, se adauga toata faina ramasa pe marginile vasului si se lucreaza cu mainile, pana la obtinerea unui aluat omogen.
Se ia o parte din aluat, si, pe masa de lucru presarata cu faina, se face un sul, cu un ø de ≈ 2 cm, care se taie in bucati de ≈ 5 cm. lungime.
Se continua procedeul pana la terminarea aluatului.
Se pune uleiul la incins intr-un vas antiaderent, avand grija ca peretii acestuia sa fie acoperiti de ulei ≈ 2 cm.
Inainte de a fi puse in uleiul cald, fiecare banana formata se cresteaza cu cutitul in lungime. Se prajesc la foc mediu, pana prind o culoare aurie.
Se scot pe un servetel de hartie pentru ca surplusul de ulei sa fie absorbit, apoi se presara cu zahar farin si se transfera pe un platou de servit.
Pofta buna!
Observatie: untura este in stare solida, iar lingurile nu trebuie sa fie cu varf.
Posted on 9 March, 2010, in • Retete usor de pregatit •, √ Bucatariile lumii, Biscuiti/Turta dulce, Bucataria romaneasca, DESERT and tagged aluat, aluat dulce, banane, coca, copilarie, untura. Bookmark the permalink. 59 Comments.
Salata de peste afumat cu ceapa si rosii 
Adopta un catel la distanta:
Premiu de la 
Retzetar de... fericire 
Doua degetele sus aici!
Eu nu le stiu, dar presimt ca nepotelului meu tare i-ar placea 🙂
Da, noi eram langa ceaun acasa. Ce ne mai placeau!
Din pacate, acum n-am avut bicarbonat si cu praf de copt nu ies la fel… parca tocmai mirosul acela le lipsea :).
File de poveste, eu nu le stiu, ridic doua degetele sau trec la colt? 🙂
Uitandu-ma la reteta ta, iar regret ca nu am untura in casa, insa stiu ca ea face diferenta la fragezimea unui aluat, nu se compara in niciun fel cu untul sau margarina. Felicitari!
PS. Cum a ti-a placut marmelada?
Hey,
Bine ai revenit.
Marmelada este extraordinar de buna. De fapt, noi am facut dulceata 🙂 si nu stiu cat din ea are sa mai ajunga in borcan, tinand cont de faptul ca jumatate s-a dus deja in seara asta. Dar joi sunt acasa si stiu unde se face piata, asa ca niste portocale rosii de Sicilia tot cred ca am sa iau. Foarte usor de facut. Azi am fost o vrednicuta, veti vedea in curand ceva progrese la decorarea tortuletelor.
Ma bucur tare mult ca v-a placut, File de poveste! E un mare risc cu minunatia asta, dispare foarte repede, am experimentat si eu 🙂
Din fericire, am reusit “sa salvez” cateva borcanele. 🙂
Doua degete ridicate si aici! Arata grozav, trebe musai gustate. 😀
Nici nu imi plac bananele… 🙂
Eu ridic mana… si dupa ingrediente, nici nu cred ca mi-ar place…
Uite un oltean care le cunoaste. 🙂 Am sa fac cercetari, oare sunt specifice zonei? Vad ca nici cei Muntenia si Bucovina nu stie despre ce e vorba. E vreun ardelean pe-aici?
Nici eu nu le stiam .. dar acum is mai desteapta! Multumesc de reteta. 🙂
Au fost prajiturile copilariei noastre, alaturi de saratelele si cozonacii mamei…
Sus manutza si eu 😀 cu toate ca adorrr bananele, nu am auzit niciodata retzeta 😀 nu pare grea, poate o s aincerc si eu pe o banana, acolo :”> nu vreau sa stric bunatatea de fructe in caz ca nu-mi iese ce trebuie
reteta asta chiar imi aduce aminte de copilarie ( nu ca as fi eu prea in varsta , am doar 25 dar stiti la ce ma refer) si o s-o fac zilele astea!!deci…Dambovitza ridica mana!!
Draga Maryssa, inca astept sa imi spui cum au iesit bananele…
Mi-ai facut pofta, din pacate va trebui sa mai astept pana am sa gasesc untura.
salut! am gasit cu placere reteta asta aici. eu le stiu prea bine….bunica mea ne facea deseori. se pare ca nu e totusi foarte cunoscuta, dar si in zona noastra se fac(Vrancea). sunt foarte bune si usor de facut. pt cine n-are untura, stiu ca bunica avea o reteta cu ulei. o sa i-o cer si revin. pffff ce pofta imi e!
Daca imi aduc aminte bine, mami le framanta cu untura si le prajea in ulei sau invers, daca le framanta cu ulei, le prajea in untura.
Astept sa imi spui cum le face bunica ta. Ma bucur ca ai trecut pe aici, te mai astept.
Cum sa nu stiu minunatele banane facute de bunica… stiu ca avea o forma speciala pentru ele cu 4 modele si tin minte ca le prajea in untura pentru fragezime. Multumesc pentru reteta!
Cu multa placere, Loredana.
Te invit sa incerci si alte retete de pe blog si daca sunt altele pe care le cauti, dar nu le gasesti, pot incerca sa te ajut. Ideile noi sunt intotdeauna binevenite.
salut.am cautat foarte mult reteta aceasta pe net si ma bucur ca am gasit-o.cunosc foarte bine aceste banane.acasa pe caietul de prajituri aveam scrisa si eu reteta de la mama mea.dar acum locuiesc in franta si miera inposibil sa aflu reteta alfel decat dupa net,va multumesc mult ca ati postat reteta si sper sa gasesc si altele la fel deusoare
Cu multa placere, Tukulina.
Te mai astept.
cele mai bune:X:X:X
dupa merdenele… 🙂 ah, cat imi lipsesc.
cred ca trebuie sa te oblig sa-mi spui reteta!
Buna,eu sunt din Bucuresti si se face si aici aceasta reteta..iamii..ce pofta mi-ai facut..trec la gatit;)) bye bye
Buna,
Spor la gatit, daca nu ai terminat deja.
Eu am preagtit pentru micul dejun (de la ora 1, hi hi) paine in ou (friganele) dulce si cappucino. Iami, iami.
Te mai astept.
Miana
Buna,sunt din Bucuresti si ridic ambele maini :)) superbe aceste dulciuri,un gust de neuitat al copilariei,multumesc foarte mult pentru reteta,singurul site unde am gasit-o.
Draga Cris, iti multumesc pentru vizita. Imi aduc aminte ca si eu am gasit cu greu reteta la randul meu si stiu ca nu le mai stiam gustul decat din amintirile copilariei…
Sunt delicioase, multumesc mult pentru reteta . Mama ni le facea tot timpul iar acum tanjeam dupa ele iar mama nu m-ai avea reteta.SUPERRRRRR BUNE!
Draga Elena, ma bucur ca te-am putut ajuta.
Te mai astept pentru alte retete…
Pana atunci, spor la gatit!
Miana
foarte bune bananele astea, cand eram mica ne facea bunica foarte des. cine nu le stie trebuie sa le incerce
Sunt de acord Ruxandra. Mi-a luat foarte mult timp sa gasesc reteta, insa ma bucur ca am reusit. E drept ca ieseau mult mai bune in ceaunul plin cu untura, pe focul de la vatra. Regula era: daca le framanti cu untura, le prajesti in ulei sau invers…
Te mai astept.
Miana
buna !!sunt foarte delicioase le cunosc gustul din copilarie ,,,o minunatie!!sunt din galati si majoritatea cunosc aceasta reteta !!momentan sunt in praga si nu am putut face rost de untura si am inlocuit-o cu ulei au iesit foarte bune si pufoase ,,dar sincer nu au mai ramas pentru a doua zi si nu va pot spune daca raman asa mai mult timp!!! in loc sa le prajesc in ulei as incerca sa le coc in cuptor am vazut la o prietena si mi-au placut !!!multi pupicii!!!
Buna,
Iti multumesc pentru idee. De ceva mai mult de o luna am inceput o dieta fara carne, iar untura este exclusa de asemenea. Voi incerca reteta ta si iti voi spune cum au iesit.
Cat despre Praga, o prietena si fosta colega se va muta acolo de la 1 noiembrie. Este un oras pe care nu l-am vazut, dar sunt convinsa ca mi-ar placea. Tu ce parere ai?
Te mai astept.
Miana
cum sunt curioasa de fel am incercat in cuptor ,mi-au placut foarte mult sunt asemanatoare cu fursecurile!!!mi-au iesit un lighenus tinand cont ca,nu am o forma si le-am facut cu mana!!cat despre Praga da este un oras foarte frumos care merita vizitat !!daca ai ocazia sa vizitezi nu ezita nu vei regreta si vei ramane cu amintiri frumoase !!pup
cred ca sunt bune dar totusi nu e prea multa untura 12 linguri mi-e mi se pare mult o sa fac si eu si va spun daca merita sau nu ma apuc de treaba.
Nu ne-ai mai zis cum au iesit… Astept raspuns! 🙂
Excelente!!! Yummy…intrebare: se pune bicarbonat de amoniu?
Buna Anna,
Bicarbonatul e de sodiu… am auzit ca daca il stingi nu mai are niciun efect, dar asta am facut mereu si oricum, bananele au iesit foarte bune.
Inca nu am incercat sa le fac la cuptor… 🙂 dar o sa spun cum au iesit can o voi face…
Multumesc pt. raspuns, niciodata nu stiu cand se pune bicarbonat de sodiu si cand de amoniu. Astfel de mentiuni sunt foarte utile, mai ales pentru incepatori, asa ca mine, dar cu multa bunavointa si curiozitate de a incerca…Te astept sa imi spui cum au iesit bananele la cuptor, ar fi poate mai dietetice 🙂 Oricum le experimentez si eu intr-una din zilele urmatoare si promit ca revin cu impresii.
Cu multa placere. Cred ca obisnuiesc sa spun amoniac pentru bicarbonat de amoniu si bicarbonat pentru cel de sodiu, ceea ce e, intr-adevar, incomplet. Succes si te astept cu impresii.
Nu am mai avut rabdare si tocmai am terminat de prajit bananele. Sunt foarte bune, au un gust de biscuiti parca…si sunt atat de simplu de facut…un desert rapid si foarte bun. O sa incerc si alte retete si daca nu te deranjez o sa te mai intreb una-alta cand o sa mai am nevoie de un sfat culinar. Ma bucur ca am descoperit retetele tale. Te pup. Noapte buna tuturor!
Apercierile tale sunt foarte pretioase si te rog sa imi scrii de fiecare data cand vei avea nelamuriri. Voi incerca sa le clarific cu mare drag.
Stii ce nu am intrebat eu? Daca lingurile cu untura se masoara cu ea topita sau in stare solida? Eu am masurat untura topita cand am facut bananele. Vreau sa le fac din nou in weekend dar coapte pt ca prima data am facut doar 1/3 din cantitate, asa de proba, si s-au terminat cat ai clipi…:)
Untura era in stare solida si am omis intr-adevar sa mentionez asta dar ma bucur ca v-au placut.
Am sa incerc sa le fac si eu in we urmator, dar la cuptor si cu ulei in loc de untura. Acum suntem la dieta si eu si sotul, we urmator eu voi avea voie si voi pastra cateva pentru micul dejun, ducand restul colegilor de munca – ei sunt mereu bucurosi daca gusta ceva bun.
Mi-am adus aminte de o observatie a ta in ceea ce priveste bananele. Asa cum spui tu, sunt ca niste biscuiti si ma gandeam ca atunci cand eram mica singurii biscuiti pe care ii stiam erau aceste banane si biscuitii spritati. Asta imi aduce aminte ca ar trebui sa ii cer reteta mamei mele. Cat erau de buni!!! Ea avea o forma de metal pe care o atasa la masina de tocat carne si, punand coca in masina (fara sita si restul, evident), coca era impinsa prin acea forma. Cat imi placea sa fac acei biscuiti impreuna cu mami si surorile mele…
Poti sa imi zici, te rog, daca au iesit bine la cuptor? Ca eu nu am mai apucat sa le fac.
Si de data aceasta am ratat ocazia sa le fac pentru ca am avut un week-end, as spune, chiar prea ocupat. 🙂
Urmeaza doua saptamani mai lejere, asa ca sper sa gasesc energia, caci tare mi-e pofta.
eu le fac cu ulei in compozitie si cu bicarbonat de amoniu, ies super. Nu stiu sigur daca este reteta olteneasca, dar eu stau in Constanta,intradevar cu parintii si bunicii din Teleorman
Buna Tatiana si bine ai venit!
Ma intreb cum le coci: in cuptor sau prajite? Si daca le prajesti, folosesti ulei sau untura? Iti multumesc pentru sugestii. Miana
chiar astazi am facut, eu le dau prin masina de tocat, printr-o forma de biscuiti,le asez pe o tava tapetata cu putina faina, dupa care incing ce am mai mult sau combin ulei cu untura si le prajesc la foc mai domol pana ele crapa singure pe mijloc si se cam intorc singurele, dupa care le pudrez cu zahar pudra vanilinat
aveti grija ca inghite cam 1litru de ulei sau ce aveti
normal in babanene de casa nu se pune lapte
Bunica mea mi le facea cand eram mica. Acum ea nu mai este si m-am trezit cu gandul sa caut reteta. Multumesc pentru aceasta! A fost foarte important pentru mine sa o gasesc.
Draga Sorina,
Iti multumesc pentru cuvintele frumoase care ma bucura nespus de mult.
Cu drag,
Miana
reteta este foarte buna si cunoscuta si de mine,o dobrogeanca din ostrov.chiar azi am sa o fac.dar am sa mai adaug ceva in plus.lamaie rasa.ai da un gust aparte.
Buna Corina, Cum au iesit bananele? Mami si-a schimbat toate retetele pentru mine, deoarece nu imi placea coaja de lamaie si nici eu nu o folosesc pentru acelasi motiv. Cred insa, ca ii da un gust aparte, chiar o aroma placuta. 🙂 Poate imi voi face curaj si eu data viitoare.
pe langa faptul ca i-a dat o aroma deosebita coaja de lamaie i-a mai taiat din greata unturii din aluat.au iesit delicioase
Ma bucur, am sa incerc si eu. Te mai astept si orice sugestii sunt binevenite.
Ganz gut
Pingback: Banane (prajiturile copilariei) la cuptor « Retzetar de… fericire