Dimineti cu ceata, painica de casa si apus de soare

This slideshow requires JavaScript.

 

Flori de camp

Aseara am iesit la plimbare, fara o tinta precisa, fara sa vrem sa ajungem undeva sau sa vedem ceva anume. La iesirea din oras am decis sa luam strada spre Val d’Orcia, atat de draga noua, cu pajistile intinse si dealurile acum cu grau verde, maci si papadii.

Ne-am oprit la jumatatea drumului pentru ca am gasit o alta strada – noua pentru noi, neasfaltata si plina de cratere – aveam sa aflam mai tarziu – si am decis sa vedem unde duce. La un moment dat am vazut ca ajungea la Chianciano, un oras dragut, cu foarte multe hoteluri si magazine, care iarna doarme, iar vara nu respira de turisti. “Paese” (orasul vechi) este mult mai mic decat cel din Montepulciano (si-am sa va povestesc intr-o zi de amandoua), frumoase amandoua, dar diferite, asa ca n-o sa le compar.

Inainte de a ajunge in civilizatie, am gasit un loc deschis, unde am putut opri un sfert de ora sa culegem cateva flori de camp. Atat de multe culori, atat de multe tipuri de flori… pareau sadite acolo si totusi sunt convinsa ca din salbaticia locului vine si toata frumusetea lui. Nu am fotografii cu minunatul apus si nici cu acele pajisti inflorite, dar va daruiesc putin parfum de sfarsit de primavara, cules din acel loc minunat…